Moravu' de Vest

A trebuit ca multă vreme să treacă până să pricep că, dincolo de cuvintele dedicate şi scrise parcă la handabureală , Mama lui Tudor Muşat îmi transmitea ceva. Un soi de ursită, o matriţă, un negativ (culmea!), o clarviziune neobişnuită, nefirească. Chiar de elementele referenţiale îi lipseau, Mama lui Tudor Muşat a reuşit, a izbutit să-mi contureze Existenţa printr-un procedeu câtuşi de puţin acceptat şi omenesc acceptabil. Nu voi scotoci după explicaţii enorme, ştiu doar că Lui îi doresc măcar ce-mi doresc şi pentru mine. Poate chiar mai mult. Să poată îndeplini Miracolul vieţii Sale, căci Tudor a lui Lidia Muşat, am spus-o/scris-o în repetate rânduri, aproape obsesiv, face parte din Plan! Am adaptat Totul la mecanica energiilor de astăzi, dinamică ce doar pare diferită de odinioară, fără să realizăm că Istoria fiecăruia se repetă la nesfârşit în altcineva.

Am un singur verişor, de un an. Locuieşte în acelaşi oraş cu mine, dar nu ne întâlnim decât la sărbătorile odinioară ilegale. E singurul meu verişor şi simt că am o responsabilitate faţă de el. Ar trebui să fim mai ca în familie, cum eram când trăiam toţi.

Îl voi suna, sperând că voi obţine o promisiune de întâlnire. De fiecare dată va fi foarte politicos, dar ocupat. Îmi va răspunde strict la întrebări cu aerul că-mi face o favoare, iar eu voi încerca să fie cât mai puţine ca să nu-l reţin. După ce voi închide îmi voi aminti mereu că nici eu, la vârsta lui, n-aveam vreodată timp de mătuşi, unchi sau verişori bătrâni şi plictisitori. Adoram discuţiile cu oamenii mari. Mai ales când eram întrebat ce fac, dulceaţă mică sau cât de frumos m-am m-ai făcut în ultimele două săptămâni (pentru că am crescut tare greu!). Sufeream însă întrebările prealabile, ca să pot lua parte la discuţii despre salarii şi preţuri, despre intrigi şi orice neajuns, despre Revoluţie şi regimul dinainte, despre naşterea unor copii mai mici decât mine (tot ce se năştea după mine era foarte mic) sau despre verişori încă nenăscuţi, despre alăptat, gătit, politică, fotbal, comemorări, grădinărit, pensii, avorturi legale sau ilegale, morale sau nu, beţii, crame sau goblenuri. După ce se terminau conversaţiile, mă gândeam că aş putea bea ce rămânea în paharele musafirilor, trăgeam din rămăşiţele de ţigară pe ascuns, făceam copilăriile de rigoare şi curte fetelor.

Verişorul meu nu va face asta. Tot ce voi şti despre el, de la Mama Lui, va fi că-i un copil cuminte, care are o idilă, un laptop performant şi e veşnic ocupat. Oricât voi încerca să fac pe interesantul, nu voi reuşi să-l fac să fie bucuros când mă aude. Încă de pe acum e un copil sincer. Dacă-i voi spune, la telefon, că am ceva pentru el, în speranţa că îl momesc să vină la mine, îmi va răspunde că pot lăsa la Mama Lui surpriza. Va fi şi el într-atât de ocupat încât nu va avea timp nici de surprize plăcute.

O dată, o singură dată, voi schimba tactica. Voi suna şi îi voi spune să mi-o dea repede pe Mama Lui. Dar de ce sunt aşa grăbit? Nu cumva mi-am găsit, în sfârşit, o ocupaţie obişnuită? Poate că m-am maturizat! El se va bucura din suflet pentru mine. Doar voi fi singurul lui verişor. Se va simţi oarecum responsabil pentru mine. De mult va fi vrut să-mi găsesc un hobby, orice prin care să mă pot simţi util, fiecare are o Misiune în existenţa sa, viaţa e scurtă şi trebuie valorificat orice minut, nu suntem pe lume doar “să fim fericiţi“…

Bucuria tuturor e, din nou, nemărginită! Complexat, am închis…

RECOMANDARE:

DARUL ZEILOR - FLOAREA LUI TUDOR. Prima Lună Plină în Era Verişorului

Tudor al lui Lidia Muşat. VERIŞORUL NĂSCUT JOI. Pagina 67 bis