Moravu' de Vest

Prima staţie a Drumului dinspre (despre) Răsărit, în pas cu Lumina, nu şi cu viteza ei. Spre Vest! Mai mult decât o călătorie de vacanţă şi aer relaxat, infinit mai puţin decât un „de mers” tainic al desăvârşirii spre Mecca Lui. Însoţit şi sprijinit de prima cifră rotundă a miilor, Moravu’ de Vest, netrecut de prima tinereţe, a împlinit 5.000 de călători (enoriaşi, curioşi sau, mai simplu, accesări!). Motiv de sărbătoare în sufletul Lui virtual şi un argument în plus să treacă la o nouă etapă, pentru că nimic niciodată nu se termină, totul se metamorfozează, se schimbă în altceva sau doar se reia. S-a încheiat o etapă, mereu începe alta, iar şi iar. Până la Capăt de Drum când îşi doreşte să privească, satisfăcut şi mândru, îndărăt, spre tot ce a realizat în drumu-i, unele bune, altele rele, e cale lungă.

Nu, Moravu’ nu se opreşte aici pentru că-şi doreşte prea mult să-şi ţină stră-morăvuţii pe genunchi, să îi mângâie pe creştet şi să-I sclipească ochii când le povesteşte despre călătorii ce l-au însoţit, abandonat, uitat de-a lungul călătoriei.

Au urcat şi au coborât, dezamăgiţi sau plăcut surprinşi, unii au rămas. El ştia că nu vor fi toţi până la Capăt, la ultima staţie. Că vor coborî la un moment dat văduvindu-l de efectul energic şi de încredere ce l-au avut asupra Lui. L-au ajutat să crească, nu într-un an cât alţii în şapte, l-au educat cu viciile şi seninătatea lor, a învăţat din nimicnicia lor.

Au urcat alţii, unii din mers şi pentru o clipă s-au dezechilibrat şi ceilalţi au căpătat din echilibrul pierdut. Toţi au simţit că merg şi ajung la Destinaţie împreună nişte şine fără întoarcere, niciunul însă nu a ştiut dinainte care urmează a fi următorul ce coboară definitiv, chiar de s-au cunoscut între ei. Au lăsat bagajul lor, mai departe, pentru cei ce au rămas sau au urcat mai târziu.

        Moravu’ de Vest le doreşte tuturor, oriunde s-ar afla, călătorie plăcută, plină de împliniri, mereu senină şi Luminoasă, oricare ar fi Drumul Lor!